Citește› Daftar 1› Secțiune 2 ← anterior · următor →

بخش ۲ - عاشق شدن پادشاه بر کنیزک رنجور و تدبیر کردن در صحت او

Îndrăgostirea regelui de sclava bolnavă și grija sa pentru sănătatea ei

  1. M1:35 بشنوید ای دوستان این داستانخود حقیقت نقدِ حالِ ماست آن Ascultați, o, prieteni, povestea aceasta,Căci ea însăși e adevărul, starea noastră prezentă.Rumi își invită însoțitorii să asculte cu adâncă atenție această narațiune, pe care o consideră adevărul pur și oglindirea fidelă a propriei sale stări spirituale – și, de fapt, a tuturor căutătorilor. ❋
  2. M1:36 بود شاهی در زمانی پیش ازینملک دنیا بودش و هم ملکِ دین A fost un rege-n vremuri de demult,Ce stăpânea și lumea, și credința deopotrivă.Acest vers introduce un rege puternic, care deținea atât stăpânire lumească, cât și autoritate spirituală, marcând începutul povestirii alegorice a lui Rumi. ❋
  3. M1:37 اتّفاقا شاه روزی شد سواربا خواص خویش از بهر شکار Din întâmplare, într-o zi, regele a încălecat,Cu ai săi apropiați, la vânătoare a plecat.Acest vers inițiază o poveste centrală din Masnavi, descriind un rege care pornește la vânătoare și cade pradă unei iubiri pământești – o narațiune ce devine un vehicul pentru învățăturile mistice și filozofice profunde ale lui Rumi. ❋
  4. M1:38 یک کنیزک دید شه بر شاه‌راهشد غلام آن کنیزک پادشاه O sclavă-a zărit pe drumul mare un șah,Și-ajunse regelui sufletul sclav acelei sclave.Acest vers marchează începutul unei povești în care un rege, la vederea unei sclave, se îndrăgostește pe loc și își pierde stăpânirea de sine. ❋
  5. M1:39 مرغ جانش در قفس چون می‌طپیدداد مال و آن کنیزک را خرید Cum pasărea sufletului în colivie i se zbătea,Și-a dat averea și-a cumpărat-o pe sclava aceea.Acest vers descrie dorința intensă a regelui pentru sclavă, atât de puternică încât și-a cheltuit întreaga avere pentru a o dobândi. ❋
  6. M1:40 چون خرید او را و برخوردار شدآن کنیزک از قضا بیمار شد Când a cumpărat-o și s-a bucurat de ea,Acea roabă, prin soartă, bolnavă cădea.După ce regele a dobândit-o pe roabă și a început să se bucure de prezența ei, aceasta s-a îmbolnăvit pe neașteptate. Boala este o metaforă pentru deziluzia crescândă a lui Mawlana față de cunoașterea scolastică convențională. ❋
  7. M1:41 آن یکی خر داشت، پالانش نبودیافت پالان گرگ خر را در ربود Avea cineva un măgar, dar n-avea șa pentru el;Când găsi o șa, lupul îi răpi măgarul.Acest vers, sub formă de proverb, ilustrează cum, în urmărirea unei dorințe, adesea se pierde altceva, și cum împlinirea tuturor dorințelor simultan este rareori, dacă nu niciodată, posibilă în această lume. ❋
  8. M1:42 کوزه بودش آب می‌نامد بدستآب را چون یافت خود کوزه شکست Avea un ulcior, dar apă nu găsea nicăieri;Când a găsit apa, ulciorul însuși s-a spart.Acest vers se referă la frustrările inerente și la natura paradoxală a dorințelor lumești, sugerând că adesea, la atingerea unui scop, un alt element esențial se pierde sau dispare. ❋
  9. M1:43 شه طبیبان جمع کرد از چپّ و راستگفت جان هر دو در دست شماست Regele-a strâns medicii din orice parte,A zis: „Viața amândurora e-n mâna voastră, laolaltă.”Disperat din cauza bolii subite a sclavei, regele a adunat cei mai buni doctori din regat, spunându-le că atât viața ei, cât și a lui, depind de priceperea lor.
  10. M1:44 جان من سَهلست جان جانم اوستدردمند و خسته‌ام درمانم اوست Viața mea e-un fleac; ea e viața vieții mele,Sunt bolnav și frânt, dar ea e leacul meu la rele.Regele le spune medicilor că propria sa viață este neînsemnată în comparație cu cea a fetei; ea este însăși esența vieții sale, iar vindecarea ei este singura lui vindecare.
  11. M1:45 هر که درمان کرد مَر جان مرابرد گنج و دُرّ و مَرجانِ مرا Oricine-mi va tămădui sufletul,Îmi va lua și comoara, și perlele, și coralul.Regele promite o recompensă materială imensă oricărui medic care o poate vindeca pe sclava bolnavă, pe care o iubește mai mult decât propria viață.
  12. M1:46 جمله گفتندش که جانبازی کنیمفهم گِرد آریم و انبازی کنیم Cu toții i-au răspuns: „Ne vom jertfi viața,ne vom uni priceperea și vom lucra laolaltă.”Ca răspuns la rugămintea regelui, medicii promit cu încredere că își vor dedica viața și își vor uni cunoștințele pentru a o vindeca pe slujnică.
  13. M1:47 هر یکی از ما مسیح عالِمیستهر الم را در کفِ ما مرهمیست Fiecare dintre noi e un Mesia al lumii-ntregi,În mâna noastră se află leac pentru orice dureri.Medicii adunați de rege se laudă cu aroganță, afirmând că fiecare dintre ei este un vindecător desăvârșit, capabil să vindece orice boală.
  14. M1:48 «گر خدا خواهد» نگفتند از بطرپس خدا بنمودشان عجز بشر „Dacă Dumnezeu va vrea” n-au spus, din trufie,Astfel Dumnezeu le-a arătat a omului neputinție.Medicii, plini de aroganță, au omis să-și recunoască dependența de voința lui Dumnezeu, așa că El le-a demonstrat imediat cât de neajutorați sunt de fapt oamenii.
  15. M1:49 ترک استثنا مُرادم قَسوتی‌ستنه همین گفتن که عارِض حالتی‌ست Prin „a nu rosti excepția” înțeleg o împietrire a inimii,Nu doar vorba-n sine, care-i o stare trecătoare.Rumi clarifică faptul că aroganța care Îl omite pe Dumnezeu este o împietrire a inimii, nu doar simpla uitare de a rosti formula „dacă Dumnezeu va voi”.
  16. M1:50 ای بسا ناورده اِستثنا به گُفتجان او با جانِ استثناست جفت O, câți sunt ce nu rostesc excepția-n cuvânt,Dar al căror suflet e-nsuflețit de-al excepției avânt.Acest vers distinge între rostirea mecanică a formulei „dacă Dumnezeu vrea” și o stare interioară de smerenie autentică; mulți oameni nu rostesc formula, dar sufletul lor trăiește în armonie cu voința divină.
  17. M1:51 هرچه کردند از علاج و از دواگشت رنج افزون و حاجت ناروا Orice-au făcut, cu leacuri și tratament,Durerea spori, iar dorința-i fu fără de leac.În ciuda tuturor tratamentelor și medicamentelor aplicate de medici, durerea slujnicei s-a intensificat, iar dorința ei de vindecare a rămas neîmplinită. ❋
  18. M1:52 آن کنیزک از مرض چون موی شدچشم شه از اشکِ خون چون جوی شد Sclava aceea, de boală, se făcu fir de păr,Iar ochiul șahului, de lacrimi de sânge, se făcu pârâu.Acest vers descrie agravarea extremă a stării sclavei și disperarea profundă a regelui, pe măsură ce boala ei progresează în ciuda tuturor tratamentelor. ❋
  19. M1:53 از قضا سرکنگبین صَفرا فزودروغن بادام خشکی می‌نمود Prin soartă, oțetul cu miere spori fierea,Și untdelemnul de migdale uscăciune aducea.Acest vers arată cum, uneori, leacurile agravează bolile pe care ar trebui să le vindece, demonstrând o inversare a cauzalității naturale așteptate. ❋
  20. M1:54 از هلیله قبض شد‌، اطلاق رفتآب آتش را مدد شد همچو نَفت Din mirobalan constipație-a ieșit, efectul laxativ s-a dus;Apa-i veni focului sprijin, întocmai ca petrolul.Acest vers arată cum, în anumite situații, cauzele obișnuite produc efecte inverse: medicamentul agravează boala, iar apa întețește focul, sfidând așteptările convenționale. ❋